O ipoteza tulburatoare: Stefan cel Mare a fost calugarit inainte de moarte
23:45
Mormantul Sfantului Voievod a fost deschis pana acum de doua ori.
Istoricii
nu s-au pronuntat sau, mai degraba, au evitat sa se pronunte cu privire
la o problema fundamentala: a fost sau nu Ste-fan cel Mare calugarit
inainte de moarte? Tulburatoarea intrebare este generata de
senzationala descoperire a faptului ca marele domnitor a fost ingropat
modest, fara sicriu, cu trupul asezat pe 13 bare de fier si cu capul pe
un capatai de caramizi, ritual ce tine mai degraba de cel al cinului calugaresc decat de cel al credinciosilor de rand, oricat de smeriti ar fi acestia.
Despre
inmormantarea lui Stefan cel Mare nu s-a pastrat, in mod misterios,
nici o relatare. Grigore Ureche nu spune nimic despre aceasta. Nici
Dimitrie Cantemir, nici Gheorghe Sincai, mai tarziu, nici istoricul A.D
Xenopol sau Nicolae Iorga. Nici cronicarii straini nu spun nimic despre
momentul inhumarii marelui domnitor.
Cand a murit Matei
Basarab, arhidiaconul de Antiohia, Macarie, care vizitase tarile romane
pe la 1654, vorbea despre voievodul mort ca "fusese asezat intr-un
sicriu impodobit ca al unui rege".
Or, dupa cum apreciaza si
Silviu Dragomir, in volumul "Mistere", "inmormantarea lui Stefan cel
Mare trebuia sa se desfasoare nu doar cu o pompa mai mare, dar
imbracamintea si sicriul era normal sa fi fost macar pe masura rangului
si pretuirii avute in viata". In realitate, Stefan cel Mare a fost
inmormantat fara sicriu, invesmantat doar intr-o mantie domneasca.
Doua deshumari si un mort "misterios" Prima
deschidere a mormantului lui Stefan cel Mare a fost facuta in februarie
1758, de catre Mitropolitul Iacov al Sucevei, in fata preotilor si
monahilor. In zapisul faptei sale, Iacov retine ca mortul fusese gasit
foarte "misterios", eliminand alte elemente care ne-ar putea duce cu
gandul ca mormantul mai fusese deschis.
In noiembrie 1856, la
staruinta egumenului de Putna, Artimon Bortnik, o comisie oficiala a
autoritatilor austriece din Bucovina ocupata trece la deschiderea mai
multor morminte "aflatoare in Biserica Manastirii Putna... apartinand
domnitorului Moldovei Stefan cel Mare si membrilor familiei sale".
Insarcinatul
oficial al acestei misiuni a fost concepistul "guvernial" Anton
Schonbach, asistat, in calitate de comisar spiritual, de catre Teoctist
Blaezewicz, asesor imperial consistorial. Conducerea tehnica a
operatiunilor a fost asigurata de inginerul Anton Rol, iar asistenta
sanitara de catre dr. Vincentiu Szymonowicz.
La sfarsitul
operatiunii a fost incheiat un amplu proces-verbal, care a fost
publicat de F.A. Wie-kenhauser, in scurta sa "Istorie a manastirilor
Voronet si Putna", in 1886.
Din acest document reiese ca, la cea
de-a doua deshumare, osemintele domnitorului nu au fost atinse, dar,
din asezarea lor "se putea stabili insa, cu toata siguranta, ca
mormantul fusese inainte inca o data deschis, cu care prilej ramasitele
domnitorului au fost schimbate intr-o alta pozitie decat fusesera
asezate la inceput".
Inmormantat pe 13 bare de fier Pretiosul
proces-verbal arata ca in mormantul lui Stefan cel Mare, "cadavrul, cu
totul descompus si acoperit de faramiturile zidurilor mormantului, era
asezat pe 13 bare de fier... ce erau asezate pe amandoua partile
laterale ale mormantului...
Din partea de sus a corpului nu se
mai vede nimic si pe un capatai de zid, gros de 12 toli, ce se gaseste
in partea capului, se afla partea de sus a craniului, inca destul de
bine intretinuta, lipsit de orice acoperamant. Aceste ramasite ale
craniului sunt asezate la o distanta de cinci toli departe de celelalte
resturi ale cadavrului...
indepartate de osul frontal, cat si de
amandoua oasele laterale ale craniului, care, intre timp, s-au rotunjit
prin putrezire... Aceasta imprejurare, ca si celelalte inainte
citate..., lasa sa se presupuna cu siguranta ca capul (cacofonia nu ne
apartine n.n) acestui cadavru ar fi fost schimbat pe cale mecanica din
pozitia sa naturala inca cu mult timp in urma...
Forma
imbracamintei cadavrului, ca si stofa grea si bogata a acestuia,
intarea convingerea, la fel ca si crucea de aur ce se afla in dreptul
pieptului care nu se prabusise, in chip neindoios, si, prin comparatia
cu ramasitele cercetate de comisie in mormantul lui Bogdan si al lui
Stefan ("cel crud" - nepotul lui Stefan cel Mare, n.n.
), ca era vorba de o imbracaminte deosebita, de o mantie domneasca si de un mormant domnesc cioplit din piatra".
Calugarirea, practica printre domnii Moldovei In
legatura cu mormantul in care a fost descoperit principele Stefan ("cel
crud"), nepotul lui Stefan cel Mare, procesul-verbal face o precizare
foarte importanta: "printre resturile de imbracaminte... apar cateva
asemanari cu imbracamintea calugareasca sau preoteasca...
intrucat
in istoria Moldovei sunt cazuri in care principii, inainte de moarte,
au pasit in monahism, lucru care se putea trece cu putina vreme inainte
de moarte sau chiar pe patul mortii, astfel incat este cu putinta ca
Stefan, care purta porecla de "cel crud" si care, dupa aratarile
istoriei, a fost otravit de catre sotia sa, a trecut, la fel, scurta
vreme inainte de moartea sa, la monahism,
pentru ispasirea
pacatelor sale. Astfel se pot explica crucile in forma de schima, care
se gasesc pe resturile im- bracamintei din mormantul sau si se poate
explica de ce printre aceste ramasite nu s-au gasit in mormant inele,
deoarece, pentru calugar, portul acestora nu este ingaduit".
Ciudat
este faptul ca si principele Alexandru a fost descoperit inmormantat la
fel ca si Stefan cel Mare, adica fara sicriu, cu trupul asezat pe un
grilaj asemanator, de fier, si capul sprijinit pe un zid de caramizi.
Cercetatorii mormantului admit faptul ca "asezarea si pozitia
ramasitelor de imbracaminte (in aceste doua cazuri, n.n.
) au
fost gasite cu totul in oranduiala, pe cand daca s-ar fi scos sicriele
sau s-ar fi mutat cadavrele... imbracamintea s-ar fi deranjat" si,
totodata, ca "sprijinirea capului pe un capatai de zidarie de 12 toli",
in cazul "ingroparii cu sicrie, nu ar fi putut avea nici un rost. ...
Trebuie
acceptata parerea ca trupurile lui Stefan cel Mare si Alexandru au fost
inmormantate fara sicrie, imbracate numai in bogatele lor vesminte
domnesti".
Documentul autoritatilor austriece de ocupatie mai
subliniaza si faptul ca obiectele de pret pe care le-a continut
mormantul lui Stefan cel Mare ar fi fost scoase cu prilejul primei
deshumari si folosite pentru confectionarea a doua coroane, pentru
icoanele facatoare de minuni ale "Maicei Precista si Domnului Hristos",
dupa cum reiese dintr-o scrisoare adresata de Iacov, Mitropolitul
Sucevei,
catre egumenul Manastirii Putna, Kir Venedict.
Probabil, cu acel prilej, craniul voievodului a fost asezat in pozitia
in care a fost gasit cu prilejul celei de-a doua deshumari.
A dus viata isihasta in Sfantul Munte In
legatura cu modul in care a fost inmormantat Domnitorul Moldovei,
Silviu Dragomir este convins ca acele 13 bare de fier reprezinta pe cei
12 apostoli, impreuna cu Maica Domnului, si nu are indoieli ca acesta a
fost calugarit inainte de moarte. Indirect, in acest sens, un argument
foarte interesant aduce si scriitorul Vasile Andru.
In volumul
"Misticii din Carpati", scriitorul povesteste un lucru care tulbura
profund: in Sfantul Munte Athos, circula printre batranii pustnici o
informatie: in perioada copilariei, Stefan cel Mare ar fi dus viata
isihasta aici. Calugarii batrani spun ca au primit informatia prin viu
grai, de la inaintasii lor, din generatie in generatie.
Stefan
ar fi ajuns in Athos la varsta copilariei si ar fi fost dat in grija
unui pustnic. Acesta l-ar fi invatat rugaciunea inimii. In lucrarea sa
"Stefan cel Mare si Sfant.
Traditii si cantece populare" 1903,
Gheorghe Teodorescu Ki-rileanu retine o povestire populara despre
perioada copilariei voievodului, care, intr-o padure, a avut revelatia
"unei lumini care ardea nemiscata sub ploaie si vant".
Copilul
Stefan atingea lumina, nimerind apoi intr-o coliba, ca o chilie,
asemanatoare cu cele ale calugarilor isihasti athoniti, unde adoarme,
iar langa el, doi batrani se roaga prevestind ca Stefan va fi
aparatorul credintei. Comentand acest episod, Vasile Andru spune ca
acesta putea sa "preceada intentia lui de a se initia in puterile
isihaste".
Faptele sale ulterioare pot sa ateste o legatura
speciala cu Athosul, unde a construit biserici, pe care le-a daruit cu
icoane, carti rare cu ferecaturi in aur si podoabe de metal pretios.
Intr-o vreme in care Grecia era inrobita de turci, neputand sa sprijine
Athosul, Voievodul Stefan era un fel de "protector politic si financiar
al Sfantului Munte", considera Vasile Andru.
Coroborarea
faptelor duce la ideea ca Sfantul Stefan cel Mare a fost calugarit
inainte de moarte. Acest lucru trebuie insa demonstrat de istorici,
noua rama-nandu-ne doar a da curs indemnului lui Neculce, care, in a sa
Predoslavie, spune: "Cine va citi si le va crede, bine va fi, iar cine
nu le va crede, iar va fi bine, caci precum ii va fi voia, asa va
face".
Vizualizări: 685 |
A adăugat: MoRaRy
| Rating: 4.0/1
|
Comentarii în total: 0
Добавлять комментарии могут только зарегистрированные пользователи. [ Înregistrare | Intrare ]
Mormantul Sfantului Voievod a fost deschis pana acum de doua ori.